Un preasfințit și-a făcut o stână pe un teren donat de stat cu destinația de centru social

O bază militară dezafectată, cedată Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului cu destinaţia precisă de a fi transformată în adăpost pentru copiii orfani, este folosită în scopuri lucrative de capii Bisericii din Moldova.

În 2004, Guvernul Năstase aproba hotărârea cu numărul 495 prin care legifera trecerea în administrarea Bisericii a unei depozit de muniţie dezafectat, construit de Armata Română departe de ochii lumii, în comuna băcăuană Iteşti.

Baza militară, întinsă pe o suprafaţă de 64 de hectare şi ascunsă de o pădure deasă, cuprindea 126 de clădiri – magazii, cantine, ateliere auto şi pavilioane -, care totalizau aproape 20.000 de metri pătraţi construiţi.

Bunurile imobiliare au fost preluată în patrimoniul parohiei ortodoxe „Schimbarea la faţă“ din Buhuşi, lăcaş de cult aflat în subordinea Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, cu doar 80 de enoriaşi şi un venit lunar bugetar de 2.000 de lei.

În nota de fundamentare a hotărârii se stabileşte că Biserica primeşte totul în folosinţă gratuită, dar se angajează, în schimb, să amenajeze acolo un „centru social creştin pentru formarea, supravegherea şi educarea copiilor fără părinţi“. Mai precis, un aşezământ pentru copii orfani, adăpostiţi şi îngrijiţi de oamenii bisericii.

PRIMA ANCHETĂ

Şase ani mai târziu, în 2010, reporterii „Adevărul“ făceau prima descindere la Iteşti. Nici urmă de centru social creştin. În schimb, părintele Isăilă, parohul bisericii din Iteşti, pusese bazele unor activităţi aducătoare de profit: clădiri închiriate unor oameni de afaceri, transformate în depozite de fructe şi chiar exploatare forestieră. „Am vândut cu 60 de lei metru ster. Era prea ieftin şi pe mulţi i-am deranjat din cauza asta. N-am mai terminat de exploatat pădurea că au început tot felul de controale. Ne-am oprit“, ne mărturisea atunci nea Culiţă, posesorul cheilor de la baza militară.

La intrarea în fostul depozit de armament, oamenii episcopului vicar au instalat de mai mulţi ani pancarta pe care stă înscrisă denumirea centrului, care nu funcţionează în realitate. La auzul acestor lucruri, oficialii Secretariatul de Stat pentru Culte s-au arătat nemulţumiţi şi au trimis oameni în control la Iteşti.

În urma investigaţiei „Adevărul“, s-a cerut un raport de activitate detaliat, după studierea căruia urma să se decidă „ce urmează să se întâmple cu acea unitate militară“.

În paralel, Parohia „Schimbarea la faţă“ a cerut Guvernului României să emită un alt act normativ, prin care întreaga bază militară să intre în proprietatea sa, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

La Guvern exista deja dosarul complet al solicitării preotului Isăilă şi mai era nevoie doar de câteva semnături pentru ca parohia de la Buhuşi să ajungă proprietară deplină pe imobile.

Din cauza lipsei constatate a activităţilor culturale cu copiii străzii, Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) a scos baza militară din Iteşti de pe lista clădirilor care ar fi putut să intre definitiv în proprietatea Bisericii. Dar s-au mai întâmplat şi alte lucruri, ulterior.

SĂ FIE STÂNĂ. ŞI STÂNĂ SE FĂCU

Doi ani mai târziu, în 2012, Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, i-a venit o idee: să facă o stână la Iteşti şi să continue exploatarea forestieră cu acte în regulă. Partea frumoasă a ideii a fost că cei care urmau să furnizeze cornute pentru noua întreprindere erau chiar preoţii parohi de pe raza administrativă întinsă pe cele două judeţe, convocaţi ad-hoc.

„Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul ne-a cerut să-i aducem oi. Câte una de fiecare preot. «Cine nu are o oaie, poate să vină şi cu o capră. Cine nu are o capră, poate să aducă bani. O sută de lei, de căciulă», ni s-a spus. Mie mi-a fost jenă să cer o oaie de la vreun enoriaş, aşa că i-am dat bani. «Ia, dom`ne, de aici 100 de lei şi lasă-mă în pace!» Aşa i-am zis!“, povesteşte un preot care a refuzat să-şi dezvăluie numele de teama repercursiunilor.

Tot varianta financiară au ales-o şi alţi câţiva preoţi. „Eu am dat bani încă de la bun început, adică de acum vreun an şi ceva de când s-a înfiinţat stâna. Nu am avut de unde să iau o oaie, aşa că am plătit bani din buzunarul meu. Nu mi-a oprit nimeni din salariu. Am plătit eu şi gata“, a spus Costică Scorţanu, preot la în localitatea Bucşeşti. Majoritatea s-au aliniat, totuşi, pentru opţiunea animală.

„Noi, cei din partea de sud a judeţului, am făcut vreo trei transporturi cu oile în remorcă“, a declarat un preot de pe Valea Zeletinului. Ca totul să fie legal, preoţii au fost învăţaţi să întocmească procese verbal, din care să rezulte că iniţiativa de a aduna cornutele le aparţine 100% şi că animalele sunt donate de bună voie către Arhiepiscopie.

Oficialii de la Arhiepiscopie n-ar fi fost totuşi pe deplin mulţumiţi de o parte din „marfa“ primită şi i-ar fi chemat pe unii preoţi înapoi la raport. „Cei care n-au adus oi tinere, au fost puşi să vină ulterior cu bani. Noi ne-am amuzat, cumva. Am spus că, dacă tot dăm bani, să ne dea înapoi oaia cea bâtrână. Ţi-ai găsit! Ne-au luat şi suta de lei şi oaia“, povesteşte unul dintre preoţii în culpă.

ŞOFERUL EPISCOPULUI E PATRONUL OFICIAL

Stâna Vicarului Ioachim este înregistrată cu acte în regulă, din 2012, la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bacău. Proprietarul din acte al fermei este Nicolae Biţic, cu numele său de călugăr Nicodim, şoferul personal al Preasfinţitului Ioachim.

Conform datelor oficiale, la Iteşti este înregistrată o exploataţie non-profesională care cuprinde 332 de animale – oi, capre, bovine şi porci. „Potrivit verificării efectuate în corelaţie cu Baza Naţională de Date, în exploataţie se găsesc 13 bovine, 65 de caprine adulte, 70 de ovine adulte şi 13 porci. Pe lângă acestea, mai sunt şi 95 de iezi şi 76 de miei fătaţi recent. Animalele sunt aduse din mai multe părţi ale judeţului Bacău prin donaţii. Au fost crotaliate abia acum de către medicul veterinar concesionar“, se arată într-o adresă oficială furnizată de DSVSA Bacău.

Cu toate că în fosta cazarmă se produce o cantitate însemnată de lapte şi carne, călugării şi călugăriţele care lucrează printre fostele pavilioane ale armatei susţin în faţa inspectorilor DSVSA că alimentele sunt folosite doar pentru consumul propriu. Şi totuşi, la intrarea în fosta unitate militară, te întâmpină o pancartă înşelătoare.

Pe ea nu scrie ceea ce e de fapt înauntru, o stână, ci „Centrul de studii şi implementare a programelor de asistenţă social creştine”.

PĂDUREA, ALTĂ SURSĂ DE BANI

Pe lângă ferma de animale, pădurea reprezintă un bun exploatat intens de feţele bisericeşti. „Până în momentul de faţă, au fost defrişate legal peste 15 hectare de pădure, în principal stejari şi salcâmi, din care au fost exploataţi peste 4.000 metri cubi de lemn“, a afirmat Daniel Coroamă, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava.

Un calcul sumar arată că numai din comercializarea lemnului, Arhiepiscopia ar fi putut câştiga peste 1 milion de euro. Aceasta deoarece metrul cub de cherestea de stejar se comercializează cu sume cuprinse între 1.400 şi 2.500 de lei.

Contactat de „Adevărul“ la mijlocul săptămânii trecute, călugărul Nicodim, pe numele său de mirean Nicolae Biţic, a încercat să susţină teoria conform căreia la Iteşti n-ar fi trebuit să se ridice un aşezământ pentru copii orfani. „Nu este adevărat! Noi aici suntem administratori şi atât! Facem ce vrem. Nu trebuie să facem ceva anume pentru copiii fără părinţi“, a spus iniţial călugărul Nicodim.

UN NOU CONTROL

„Construirea unui centru pentru copiii străzii a fost singura argumentaţie care a stat la baza Hotărârii de Guvern prin care fostul depozit de muniţie a fost trecut în administrarea Bisericii“, i-am reamintit călugărului Nicodim. „Eiiii, ca să ţinem acolo copii, avem mai întâi nevoie de lapte, brânză şi carne“, a rectificat ulterior răspunsul şoferul Preasfinţitului Ioachim.

Cezar Păvălaşcu, şef serviciu din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, susţine că instituţia din care face parte va dispune un nou control la Iteşti în perioada imediat următoare. „Avem adrese de la Episcopia Romanului din septembrie 2013 şi o informare conform căreia parohia şi Fundaţia «Melchisedec Ştefănescu» din Bacău au organizat activităţi sociale dedicate tinerilor şi persoanelor vârstnice cu handicap. Atât ne-au transmis, aşteptăm să vină cu alte precizări. Noi le facem o solicitare anuală. Nu ne-au spus până acum nici de datorii, procese sau că acolo se cresc oi“, a declarat Cezar Păvălaşcu.

Oficialul de la Bucureşti susţine că şefii Episcopiei Romanului şi Bacăului ştiau foarte clar că trebuiau să construiască acolo un adăpost pentru copiii orfani. „Acea suprafaţă, unde au fost unităţi militare, este în continuare domeniul public al statului român. Ei au acea bază în folosinţă gratuită, în administrare. Acolo trebuiau să demareze construcţia unui centru social. Ei s-au prevalat de faptul că nu sunt proprietari. Noi vom face un control chiar în perioada următoare“, a explicat Păvălaşcu.

DATORII URIAŞE LA PRIMĂRIA ITEŞTI

Stâna secretă a lui Ioachim Băcăuanul le aduce necazuri celor din comunitatea locală. Primăriei Iteşti i se impută de către Curtea de Conturi o datorie uriaşă, creată prin neîncasarea taxelor aferente activităţilor lucrative desfăşurate în fosta bază militară.

„În 2008, cei de Curtea de Conturi au venit şi ne-au zis că noi trebuie să încasăm bani de la parohie. Într-adevăr, un lăcaş de cult este scutit de impozite, dar nu şi de taxa de administrare.

Din 2004 şi până în prezent s-au adunat 500.000 de lei, bani care nu au fost plătiţi către Primăria Iteşti“, s-a plâns Cătălin Anghel, secretarul Primăriei Iteşti. Din acest motiv, cei de la primărie au trimis somaţie de plată către Parohia „Schimbarea la faţă“, iar ulterior, ca urmare a faptului că oamenii Bisericii n-au răspuns în niciun fel solicitării, un titlu executoriu.

Avocaţii Arhiepiscopiei au contestat titlul executoriu, astfel că, în urmă cu o lună, a început un proces între cele două entităţi juridice. „Cei de la parohie n-au plătit niciodată nimic. Dacă nu respectam procedura, să-i dăm în judecată, ajungeam să plătim noi. O gaură aşa mare la bugetul local n-am avut niciodată“, a precizat Norocel Ciubotaru, primarul comunei Iteşti.

CINE CONDUCE ARHIEPISCOPIA

Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului este condusă de Înaltpreasfinţitul Eftimie Luca, care în luna noiembrie va împlini 100 de ani şi, bolnav fiind, nu se mai poate ocupa de treburile arhiereşti.

Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul îndeplineşte funcţia de Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. A primit această titulatură pe 13 septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Romanului la rang de Arhiepiscopie. Denumirea de „vicar“ vine din limba latină unde „vicarus“ înseamnă locţiitor. Practic, Ioachim Băcăuanul îl înlocuieşte în treburile administrative, cu drepturi depline, pe slujitorul bisericesc de rang superior, în cazul acesta pe Eftimie Luca.

TĂCERE TOTALĂ DIN PARTEA CAPILOR BISERICII

„Adevărul“ a încercat în ultimele zile să obţină o reacţie oficială din partea clericilor Bisericii Ortodoxe Române despre situaţia cazarmei dată în administrare gratuită Parohiei „Schimbarea la Faţă“ din Buhuşi. Preotul Constantin Gherasim, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a refuzat să prezinte un punct de vedere. Au mai fost contactaţi telefonic, fără succes, Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, Veneamin Goreanu, consilier administrativ al Patriarhiei, P.S. Varlaam Ploieşteanu, episcop vicar patriarhal, Bogdan Teleanu, primul teolog român care a analizat specificul Relaţiilor Publice ale Bisericii în contextul lumii contemporane, Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB), Preotul Iustin Câmpanu, secretar al MMB, Calinic Botoşăneanu, episcop vicar al MMB, dar şi PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopie Romanului şi Bacăului.

PS: Mulțumim pentru investigație jurnaliștilor Olimpia Filip și Mircea Merticariu de la adevărul.ro!

Comentarii