Oprirea finanțărilor cultelor religioase de la bugetul de stat

Finanțarea cultelor religioase trebuie să se facă într-un mod legal și transparent, printr-o contribuție bisericească colectată benevol de la enoriași (taxă, donații, sistemul de direcționare 2% etc – forma nu este relevantă) și NU în mod necontrolat, așa cum se face acum de la bugetul de stat. În felul acesta, religioșii și ireligioșii au libertatea de a alege cât și cui donează.

În medie, în România, există câte un lăcaș de cult pentru fiecare 1000 de enoriași. Cei mai mulți enoriași consideră că acest raport este mai mult decât necesar. Scăderea încrederii în Biserică din ultimii ani (61% – conform ultimului sondaj realizat de CSOP  în luna Octombrie 2013) se datorează și construcției frenetice de biserici – peste 600 de biserici se află în construcție în fiecare an, iar numărul lor este în crește de la an la an cu aproximativ 10%. Cele mai multe biserici au invadat spațiul de recreere al enoriașilor, fiind construite pe micile spații dintre blocuri și chiar în parcuri.

 Situația actuală

Sprijinul financiar anual acordat de statul român tuturor cultelor religioase recunoscute din România reprezintă 0,4 % din PIB, adică aproximativ 550 de milioane de euro, 90% din aceste fonduri ajungând la Biserica Ortodoxă Română.

Caracteristicile sistemul actual de finanțare a cultelor religioase

1. Opacitatea

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase este lipsit de transparență.

Cele 18 culte religioase recunoscute în România primesc bani de la Stat prin bugetele centrale ale ministerelor, dar și prin bugetele locale ale primăriilor și ale consiliilor județene. BOR a primit fonduri însemnate și prin Hotărâri de Guvern, chiar și din fondul de rezervă al Guvernului, deși legea spune că banii din acest cont pot fi folosiți numai în cazuri de urgență națională.

Sursele de finanțare sunt multiple și statul nu a pus niciodată la dispoziție o listă completă a acestora. De asemenea, repartizarea sumele oferite cultelor este foarte greu de depistat și examinat, deși Statul, prin instituțiile sale, este obligat să ofere transparență în cheltuirea banului public.

Statul plătește salariile:

• Clericilor
• Personalului neclerical din cadrul parohiilor
• Personalului neclerical din instituțiile de învățământ teologic
• Preoților din spitale, armată, penitenciare etc.
• Profesorilor de religie

2. Discriminarea

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase discriminează minoritățile nereligioase, dar și pe cele religioase.

Pe de o parte sunt discriminate minoritățile nereligioase din România – sunt obligate să contribuie pentru cultele religioase, neavând nicio metodă legală pentru a refuza sprijinul financiar al acestora. Iar pe de altă parte sunt discriminate minoritățile religioase, prin acordarea de bunuri (terenuri și clădiri din patrimoniul național) Bisericii Ortodoxe Române.

3. Laicitatea

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase încalcă caracterul laic al statului.

Prin transferurile gratuite de bunuri (imobile care ulterior n-au o destinație religioasă, ci sunt folosite pentru închiriere) din patrimoniul național către BOR, Statul demonstrează că tratează BOR ca pe o biserică de stat, cu toate că în România nu există religie de stat, iar statul ar trebui să fie (conform articolului 9 din Legea Cultelor) neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee.

 4. Dependența și manipularea electorală

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase afectează independența cultelor religioase și permite manipularea electorală.

Cultele religioase din România sunt la cheremul bunăvoinței politicienilor, fonduri de miliarde de euro fiind deturnate anual (de la necesitățile de dezvoltare ale țării) către cultele religioase.

Politicienii decid finanțările cultelor, fiecare după interesele proprii (și/sau ale clericilor) și nu după necesitățile reale ale enoriașilor. Nu nevoile enoriașilor fac să apară biserici lângă biserici peste tot în România, ci interesele unor politicieni și preoți – firmele abonate la contractele cu statul pentru construirea de biserici sunt de fapt, așa cum presa a demonstrat de nenumărate ori, ale politicienilor și/sau ale mai marilor preoți.

Actuala modalitate netransparentă de finanțare a cultelor este susținută de politicieni din rațiuni electorale.

Conferențiarul universitar Alfred Bulai despre ”concubinajul” dintre politicieni și preoți: ”Ei au tolerat în acești 20 de ani un sistem de tip medieval al unei biserici care de fapt a orientat societatea românească spre Evul Mediu. Au cochetat unii dintre ei într-o zonă de infracționalitate cu biserica. O societate are nevoie să fie modernizată. Istoric modernizarea a însemnat separarea dintre stat și biserică.”