Cât plătesc românii pentru salariile preoților

Acest studiu de caz este realizat de Tiberiu M. Pana pentru platforma civica de opinii și analize, contributors.ro. Am extras din articol doar partea referitoare la salariile personalului clerical și neclerical. Aici găsiți întreaga analiză.

Să aruncăm o privire discretă în legislaţia care operează în „hărmălaia” din ograda coabitării stat (laic!) – religie/culte religioase. În conformitate cu prevederile din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată în anul 2014:

  • Teoretic, „în România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă sau ideologie atee. … Statul, prin autorităţile sale nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult”;
  • Statul român recunoaşte cultelor „rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale”, cultele recunoscute fiind „persoane juridice de utilitate publică”;
  • „Statul promovează sprijinul acordat de cetăţeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit şi încurajează sponsorizările către culte”;
  • „Statul sprijină, la cerere, prin contribuţii, … salarizarea personalului clerical şi neclerical aparţinând cultelor recunoscute”, contribuţiile putând să fie mai mari „pentru salarizarea personalului de cult al unităţilor de cult cu venituri reduse”, acestea putând beneficia, „la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale”!
  • Sprijinind activitatea cultelor „în calitate de furnizori de servicii sociale”, aportul statului constă şi „în acordarea de facilităţi fiscale”! Acum, e clar!?
  • În învăţământul de stat şi privat, „predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute”, personalul didactic care predă religia în şcolile de stat fiind numit „cu acordul cultului pe care îl reprezintă”, acord care poate fi retras „în cazul în care un cadru didactic săvârşeşte abateri grave de la doctrina sau morala cultului”, fapt ce conduce la „desfacerea contractului individual de muncă”.
  • ”Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor şi desfăşurarea activităţilor lor se vor acoperi, în primul rânddin veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate cu statutele lor”. Legea specifică clar că ”întreținerea și desfășurarea activităților” se face ”în primul rând din veniturile proprii ale cultelor”. Dacă preoții ar raporta (prin înregistrările contabile, facturi, chitanțe) toți banii încasați, nu ar mai avea dreptul să ceară bani de la stat, adică de la noi. [Adăugat de OFCR]

Iar cultele nu au pregetat să îşi facă publice pretenţiile pecuniare faţă de stat. Care s-a executat instantaneu, stabilind prin normă sprijinul pentru salarizarea personalului clerical, astfel:

  • personalul din conducerea cultelor „asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică”, beneficiază de o indemnizaţie lunară, „reprezentând baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial”;
  • personalul din conducerea cultelor (altul decât cel asimilat funcţiilor de demnitate publică) beneficiază de un „sprijin lunar la salarizare, potrivit funcţiilor pe care le ocupă, la nivelul salariilor de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat”;
  • personalul clerical care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de cult beneficiază de un „sprijin lunar la salarizare în cuantum de 65% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obţinut şi vechimii în activitatea clericală”, sprijin care poate să fie „pentru unităţile de cult cu venituri reduse … în cuantum de 80% „ din cuantumul aceloraşi salarii ale personalului didactic!!!

Precizăm că Secretariatul de Stat pentru Culte, la propunerea cultelor recunoscute, aprobă condiţiile de ocupare a gradelor profesionale ale personalului clerical.

Aşa este că nu se cunosc aceste… „amănunte”!? Ca şi cum nu noi, ci beneficiarii lor ar trebui să le facă publice! Ei, „neprihăniţii” ierarhi, cei care (nu) s-au îmbrăcat în haine ponosite, care (nu) propagă credinţa precum apostolii (adică, mergând pe jos, nu în maşini luxoase, de marcă!), după ce au prestat în faţa Domnului jurământul castităţii şi sărăciei, să vorbească mirenilor despre ajutorul „dezinteresat” primit de la … stat!? Cum să o facă!? Ar mai putea veni cu mâna întinsă după ultimul firfiric al unui muribund!?

Ar mai putea întina bucuria naşterii şi pe cea a căsătoriei, sau durerea produsă de moartea aproapelui, jecmănimdu-i fără milă pe mulţi dintre credincioşii aflaţi în asemenea situaţii!?

Statul (adică, tot noi!) suportă aceste salarii integral (pentru primele două categorii), sau procente majore din salariile clerului care prestează în unităţi de cult, din taxele şi impozitele pe care i le plătim! Şi tot noi plătim… statului toate angaralele aferente, datorate pentru „indemnizaţii şi sprijinul lunar la salarizare”, inclusiv contribuţiile obligatorii prevăzute de lege pentru angajator! Pentru a realiza care sunt dimensiunile reale ale acestor cheltuieli, o să facem nişte calcule, pe baza datelor din actele normative care reglementează domeniul salarizării de către stat a clerului.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cuantumul suportat de stat în acest an pentru salarizarea clerului este de 270.016.000 lei. Sumă care a fost majorată ca urmare a modificărilor intervenite prin O. G. privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 9/2014. La care se adaugă „sumele aferente necesare pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la Fondul de asigurări sociale de sănătate”.

 

La ora actuală, statul asigură salarizarea:

1. Funcţiilor din conducerea cultelor şi a unităţilor centrale de cult, asimilate personalului încadrat pe funcţii de demnitate publică, astfel:

  • Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) = 8.817 lei;
  • Arhiepiscop Major Biserica Greco-Catolică, Mitropolitul BOR şi Mitropolitul Bisericii Romano-Catolice (11 funcţii) = 8.122 lei fiecare;
  • Arhiepiscop, Şef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, şef rabin, preşedinte uniune, preşedinte), = 7.643 lei fiecare (16 funcţii în plată, asimilate demnităţii de … Ministru!);
  • Episcop, Episcop vicar patriarhal (39 de funcţii, asimilate Secretarului de Stat membru al Guvernului) = 6.994 lei;
  • Episcop vicar, Episcop coajutor, Episcop auxiliar, Arhiereu-vicar (26 de funcţii, asimilate unui Secretar de Stat) = 6.691 lei fiecare.
  • Un total de 93 de asemenea funcţii, cu salarii plătite 100% de stat, fiecare clasă de salarizare cuprinzând şi „cele 9 clase de salarizare corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă la nivel maxim”! La ei merge, indiferent de vârstă şi de vechime! La ceilalţi este mai greu, dacă nu imposibil.

2. Altor 1.282 de funcţii din conducerea cultelor şi a unităţilor de cult, asimilate funcţiilor de demnitate publică, ale căror salarii sunt plătite integral din banii publici:

  • Vicepreşedinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin (46 de funcţii, asimilate profesorului cu studii superioare cu gradul didactic I şi vechime în învăţământ de peste 40 de ani!) = 2.194 lei fiecare;
  • Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial, vicar episcopal (41 de funcţii, asimilate profesorului cu studii superioare cu gradul didactic I şi vechime între 22 şi 25 de ani) = 1.809 lei fiecare;
  • Secretar Cancelaria Patriarhală, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop (729 de funcţii, asimilate cu salarizarea profesorului cu studii superioare cu grad didactic II şi o vechime în învăţământ între 10 şi 14 ani) = 1.383 lei fiecare;
  • Alte 466 de posturi de stareţ, (maică) superioară şi egumen (asimilate funcţiei de profesor cu studii superioare cu grad didactic II şi vechime în învăţământ între 2 şi 6 ani) = 1.190 lei fiecare.

3. Altor 15.250 de funcţii, care sunt salarizate în cuantum de 65% sau 80% de la stat (de ultima prevedere beneficiind personalul clerical „în procent de 30% din totalul posturilor clericale, pentru care se alocă sprijin la salarizare de la bugetul de stat”, unităţile de cult considerate „cu venituri reduse” fiind comunicate anual de unităţile centrale de cult, pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice de aplicare a legii), astfel:

Preot, diacon, pastor, vestitor, imam, rabin, cantor, oficiant de cult (15.250 de funcţii), împărţiţi în două categorii:

  • cu studii superioare, asimilaţi funcţiilor de profesor cu studii superioare (ierarhizaţi de la gradul didactic I până la debutant) = 10.970 de posturi;
  • cu studii medii, asimilaţi funcţiilor de profesor cu studii medii (de la gradul didactic I la debutant) = 4.280 de posturi.

Precizăm că prin O.G. nr. 9/2014 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 588/6 august 2014) numărul posturilor pentru personalul clerical angajat în unităţile de cult, pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare a fost majorat cu 13 posturi (de la 15.237 la 15.250).

4. Personalului clerical al aşezămintelor religioase româneşti din afara graniţelor (stabilită iniţial la o sumă reprezentând echivalentul în lei a 200.000 de euro lunar, sumă majorată – prin O. G. nr. 9/2014 – la suma de 201.600 de euro lunar).

5. Unităţile aparţinând cultelor religioase recunoscute „precum şi unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat, primesc de la bugetul de stat şi de la bugetele locale un sprijin sub formă de contribuţii”, care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităţilor de cult centrale şi locale respective!

6. Personalului neclerical angajat în unităţile de cult din România (inclusiv personalului angajat în unităţile de învăţământ teologic menţionate la punctul 5) i se asigură, la cerere, un sprijin financiar „în limita prevederilor bugetare anuale”, după cum urmează:

  • de la bugetele locale pentru un numar de „18.951 contributii”, incusiv sumele aferente, „necesare pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc.”;
  • de la bugetul de stat „300 de contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic” despre care am făcut anterior vorbire;
  • 40 de contribuţii (număr care, prin O.G. nr. 9/2014, intrată în vigoare în urmă cu doar câteva zile, a fost majorat cu încă două) pentru personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele din străinătate ale BOR; contribuţia lunară reprezentând „echivalentul lunar în lei a 50% din drepturile în valută stabilite în cuantum net, prin asimilare cu funcţiile pe care este încadrat personalul român trimis să îşi desfăşoare activitatea în cadrul misiunilor diplomatice … şi al altor forme de reprezentare a României în străinătate”, inclusiv sumele necesare plăţii contribuţiilor obligatorii prevăzute de lege pentru angajator.

Numărul posturilor pentru personalul neclerical angajat poate fi suplimentat „de către autorităţile administraţiei publice locale” ţinându-se cont de „numărul de adepţi ai fiecărui cult religios”, sprijinul astfel acordat urmând a fi asigurat „din veniturile proprii ale bugetelor locale”.

Prin O. G. nr. 647/31 iulie 2014 pentru completarea art. 2 din O. G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile aparţind cultelor religioase recunoscute în România, prin personalul neclerical care beneficiază de sprijin sub formă de contribuţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, se înţelege „personalul auxiliar al cultului religios care desfăşoară activităţi conexe actului cultic în vederea îndeplinirii acestuia”, categorie în care este inclusă şi funcţia de „cantor sau cântăreţ bisericesc”.

Contribuțiile la salariul personalului neclerical alocate de administrațiile publice locale, variază în funcție de numărul acestei categorii de personal din fiecare județ și de „generozitatea” consilierilor locali. Media anuală este de peste 4 milioane de lei pentru fiecare județ, ceea ce înseamnă că anual, pentru plata personalului neclerical se mai cheltuiesc încă 170.000.000 de lei, pe lângă cele plătite pentru salariile preoților. În cele mai multe dintre aceste situaţii, contribuţia lunară este, în medie, de peste 1.000 de lei pentru fiecare deţinător al unei funcţii de clopotar, cădelnițar, diac, cantor/cântăreț etc.

Notă: Despre mărinimia de care dau dovadă guvernanţii în relaţia cu prea fericitele obraze bisericeşti, despre consistenţa avantajelor reciproce ale acesteia şi despre obligaţiile pe care le asumă prea cucernicii prelaţi, drept mulţumire pentru binefacerile Cezarului, în partea a doua a articolului.  Aici, pe contributors.ro, ar trebui să apară.

Post Your Thoughts